random | grep .ro

Teoria sistemului jegos

Suntem înconjuraţi de jeg. E peste tot: pe stradă, în aer, pe bara din autobuz, prin casă, pe noi... Ce mă supără pe mine nu este prezenţa jegului - e inevitabilă - mai degrabă mă deranjează cantitatea.

Mai întâi să definim conceptele. Jegul este mizerie (praf, grăsime, păr căzut, scrum de ţigară), nu mă refer la gunoaie "solide" (ambalaje, sticle goale, hârtii, resturi de mâncare). Prin "peste tot" înţeleg un mediu, o zonă delimitată: un sistem (cf. ecosistem, sistem fizic, etc). Îl vom numi "sistem jegos".

Să luăm spre exemplu un apartament. Acesta este sistemul. Apartamentul conţine jeg într-o anume cantitate. Jegul intră în sistem prin mai multe moduri: pe încălţăminte şi haine, praf pe geam, piele moartă (năpârlitul nostru aduce o contribuţie semnificativă de jeg), transpiraţie, mâncare căzută pe jos şi altele. Din sistem jegul iese în principal prin curăţenie; mai intră aici şi spălatul (duş zilnic!). Jegul total din sistem este, în medie, constant, şi nu este redus în mod dramatic prin operaţiuni de curăţenie obişnuite - este înmagazinat în paturi, covoare, în spatele şifonierului. Totuşi, ce intră este cam egal cu ce iese.

Este interesant ce se întâmplă dacă variem brusc cantitatea de jeg scos prin curăţenie (adică dacă facem curat mai rar): jegul nu creşte brusc. Mai degrabă, creşte în timp, pe durata câtorva cicluri de curăţenie. Mecanismul funcţionează şi invers - dacă facem mai des curăţenie, masa totală de jeg scade gradual. Nu iau în discuţie curăţeniile generale, că strică tot farmecul poveştii.

Mi se pare şi mai interesant alt sistem: oraşul. În speţă, Bucureştiul. Este un oraş jegos de felul lui. Funcţionează şi aici teoria sistemului jegos: căile de intrare ale jegului sunt similare cu ale apartamentului (cu excepţia jegului intrat în apartament din afară); ar mai fi poluare/mizerie generate de maşini şi de industrie. Căile de ieşire sunt în principal salubritatea (gunoierii), canalizarea şi vântul care scoate jegul din oraş.

Azi m-a izbit jegul gălbui-maroniu de pe barele din autobuz. Oare nu le curăţă nimeni? Ar trebui să fie dezinfectate după fiecare zi de transportat călători, mai ales vara. Mi-a povestit cineva că a călătorit de la Bucureşti la New York; după ceva timp de mers pe jos prin New York, talpa adidaşilor, care era murdară, s-a făcut albă. Need I say more?

Recunosc, am văzut din ce în ce mai multe eforturi de a curăţa oraşul: măturători pe stradă, maşini care stropesc străzile (da' numa' prin centru). E bine, se poate şi mai bine. Se poate, spre exemplu, să băgăm mai puţin jeg în sistem.