M-am mutat. Noul meu site este
grep.ro, unde scriu ce scriam şi aici, doar că în engleză :)
26 martie 2006, 10:27
Am aflat ce vreau eu de la blogul ăsta: să mă obişnuiesc să scriu. Să zicem că e un exerciţiu de exprimare. Şi aici apare un paradox: pe de-o parte nu vreau să mă gândesc că ar putea fi citit de multă lume - ca să nu devin prea self-conscious şi să mă gândesc prea mult la ce scriu, şi până la urmă să nu scriu deloc; pe de altă parte trebiue să fie ceva public, să mă responsabilizeze - să nu scriu complet aiurea.
Deci acest blog este pentru publicul meu de cititori inexistenţi. Ca un fel de prieten imaginar. Yup. Poate o iau razna (şi devin un evil genius care vrea să domine lumea, muahahaha).
11 martie 2006, 10:14
Ieri seară am petrecut jumătate de oră să-mi dau seama că fontul Arial nu desenează corect caracterul ​ ("ZERO WIDTH SPACE"). Acesta este un caracter care în mod normal nu se vede (zero width) dar care, la sfârşitul rândului, se poate despărţi. Fontul Arial îl tratează ca pe un spaţiu obişnuit. Păi dacă vroiam spaţiu obişnuit foloseam spaţiu obişnuit, am o tastă imensă în partea de jos a tastaturii care tocmai pentru asta e bună.
Buba nu apare în majoritatea fonturilor de pe mac, şi aş fi înjurat cu bucurie pe Microsoft dacă nu găseam şi pe mac fonul Helvetica - nici el nu ştie. Problema e mare pe web - multă lume are doar fonturile de bază din Windows, care sunt puţine şi proaste.
Cu ocazia asta am descoperit încă un feature al Web Developer Toolbar - editarea CSS cu vizualizare în timp real. Apropos, dacă eşti web developer şi nu foloseşti toolbar-ul înseamnă că viaţa ta este foarte tristă...
9 martie 2006, 23:33
A venit şi a trecut 1 martie. La fel 8 martie. Ocazii să facem cadouri pentru fete şi femei. De ce ne place să facem cadou (şi să dăm bani pe) lucruri care nu au nici cea mai mică utilitate practică? Şi de ce se bucură ele?
Asta gândeam ieri în timp ce plăteam la florăreasă. Cred totuşi că întrebarea e pusă greşit. Problema nu e cadoul, cel inutil. Problema e noţiunea de "utilitate practică". Până la urmă avem nevoie de foarte puţine lucruri să supravieţuim, iar restul reprezintă lux. Adică lucruri care le avem ca să ne bucurăm. Şi după măsura asta, cadoul acela inutil devine mai eficient ca raport satisfacţie/preţ decât multe alte lucruri "utile".
