Devoratorii
1 iulie 2006, 11:32Ieri seară am fost la Noaptea Devoratorilor de Publicitate. Nu spun prea multe despre reclame, pe scurt au fost mişto majoritatea, mi-a plăcut. În deschidere, nenea organizatorul (Dan Chişu) a avut un moment de glorie când ne-a atras atenţia că biletul plătit de noi este cel mai ieftin din lume la spectacolul devoratorilor. Lumea l-a huiduit; eu mă gândesc la reclamele de la Stella Artois, cu tagline-ul lor, "reasurringly expensive". Preferam să dau bani în plus ca să nu MOR DE CALD sau să nu fiu nevoit să STAU PE TREPTE. Noroc cu cei de la winston (tutunul dăunează grav sănătăţii) care ne-au dat pliante cartonate, să ne facem vânt cu ele :)
De fapt, eu vreau să scriu despre Paraziţii care au cântat în deschiderea şoului. Nu sunt fan al muzicii lor: nu mă omor după gesturile lor studiate de rapperi sau înjurăturile gratuite, dar restul cuvintelor m-au amuzat: băieţii ăştia cântă, printre altele, politică. Şi nu sunt singurii. Versurile lor exprimă o nemulţumire, a noastră tuturor, la adresa clasei politice, a îmbogăţiţilor cu mai multe drepturi decât le oferă legea, a corupţiei, etc. Nu mă îngrijorează că fanii lor sunt alegătorii care, din 4 în 4 ani, hotărăsc cine conduce ţara - în America preşedinţii sunt aleşi de către oameni care nu ştiu ce înseamnă o moschee (să fie vreun animal?) sau unde este Australia pe hartă. Cineva înţelept a zis că democraţia este dreptul cetăţenilor de a da jos de la putere pe conducători, o dată la patru ani; pentru asta am încredere în paraziţi şi în cei care dau din cap pe ritmul lor.
Acest post este dedicat companiei naţionale de electricitate, care a binevoit să-mi taie curentul de două ori în timp ce scriam.
Post-ul mai este dedicat provider-ului meu de internet, care după fiecare pană de curent încetează să mai provide-uiască.
